De la A la ...

Zăpadă! Vă amintiţi prima dimineaţă în care aţi constatat că a nins?
Îmi sunt de folos statusurile cu 'Ningeeee' pentru că nu ma uit pe geam, drept dovada, am plecat la şcoală un pic mai târziu decât de-obicei. Am timp. Eram foarte chic în pantofiori cu ciorăpei de dres, cămaşă şi regretam că nu mi-am luat fustă. Am plecat cu paltonul în mână cu gândul că mă îmbrac pe drum.
Am ajuns la ieşirea din bloc şi vedeam zăpada, auzeam zăpada, simţeam zăpada şi eram fericită. Am deschis uşa şi vedeam,auzeam,simţeam,gândeam,simţeam, simţeam,simţeam frigul şi mai puţin membrele."Cred că am uitat să-mi iau ceva..."
Aici puteţi vedea opera de artă a celui care a înfrumuseţat iarna:
http://andreienea.blogspot.com

Când eram mică îmi placea să sparg cu piciorul gheaţa de pe trotuar pentru că era un pic de apă dedesubt. Şi cum mergeam la grădiniţă, am zărit cea mai mare si cea mai frumoasă pătrăţică de gheaţă şi puteam vedea şi auzi apa cum striga 'Eliberează-mă!'. Am sărit cu tot entuziasmul şi am aterizat,şi am aterizat şi am tot aterizat într-o groapă plină cu apă.
Asta îmi aminteşte tot de anii de grădiniţă în care credeam că gunoaiele mă susţin.(Jucasem Mario şi Dave în exces)
Vroiam sa trec pe partea cealalta iar pe balta noroioasă din faţa mea pluteau câteva ambalaje şi peturi. Eu 'ţup,ţup' şi buf - noroi până la genunchi. (Nu are legătură cu zăpada dar nu-mi pasă)

Revenind la zăpadă, asta a fost tot. Kbye :|